| _version_ | 1866901895434469376 |
|---|---|
| author | ODAGIU, Iurie |
| author_facet | ODAGIU, Iurie |
| contents | <p>Articolul se referă la modul de reglementare a instituției succesorului în procesul penal din fostele republici unionale ale fostei URSS și transformările acesteia după proclamarea independenței de către fostele republici, pornind de la Codul Model de Procedură Penală adoptat pentru statele membre ale Comunității Statelor Independente (CSI), care nu a avut impactul așteptat, precum cele din perioada sovietică. Acest cod a fost creat pentru a armoniza legislația procesual-penală a țărilor CSI cu cea a Federației Ruse, având ca scop stabilirea unor concepte legale comune. Un aspect esențial se referă la „Reprezentanți și succesori”. Analiza comparativă a legislației din diverse state arată că, în majoritatea țărilor CSI, transferul drepturilor victimei decedate este reglementat. Legislația procesual-penală a mai multor state postsovietice nu prevede succesiunea persoanelor juridice ca victime, deoarece acestea nu sunt recunoscute în cauzele penale. Totuși, în Rusia, Belarus, Ucraina, Moldova persoanele juridice pot fi considerate victime, ceea ce ridică întrebări legate de succesiunea drepturilor lor. În Azerbaidjan, legislația permite rudelor apropiate ale inculpatului decedat să devină succesoare în procesul penal, stabilind un cadru pentru participarea acestora. Această reglementare subliniază importanța clarificării statutului succesorilor în procesul penal.</p> |
| format | Recurso digital |
| id | zenodo_https___doi_org_10_5281_zenodo_14842790 |
| institution | Zenodo |
| language | ron |
| publishDate | 2025 |
| publisher | Zenodo |
| record_format | zenodo |
| spellingShingle | SUCCESIUNEA PARTICIPANȚILOR ÎN DREPTUL PROCESUAL-PENAL COMPARAT ODAGIU, Iurie proces penal, victimă, persoana fizică, persoană juridică, succesiune, succesor, drepturi, obligații, rude apropiate, norme juridice, transfer, bănuit, învinuit, acuzat. <p>Articolul se referă la modul de reglementare a instituției succesorului în procesul penal din fostele republici unionale ale fostei URSS și transformările acesteia după proclamarea independenței de către fostele republici, pornind de la Codul Model de Procedură Penală adoptat pentru statele membre ale Comunității Statelor Independente (CSI), care nu a avut impactul așteptat, precum cele din perioada sovietică. Acest cod a fost creat pentru a armoniza legislația procesual-penală a țărilor CSI cu cea a Federației Ruse, având ca scop stabilirea unor concepte legale comune. Un aspect esențial se referă la „Reprezentanți și succesori”. Analiza comparativă a legislației din diverse state arată că, în majoritatea țărilor CSI, transferul drepturilor victimei decedate este reglementat. Legislația procesual-penală a mai multor state postsovietice nu prevede succesiunea persoanelor juridice ca victime, deoarece acestea nu sunt recunoscute în cauzele penale. Totuși, în Rusia, Belarus, Ucraina, Moldova persoanele juridice pot fi considerate victime, ceea ce ridică întrebări legate de succesiunea drepturilor lor. În Azerbaidjan, legislația permite rudelor apropiate ale inculpatului decedat să devină succesoare în procesul penal, stabilind un cadru pentru participarea acestora. Această reglementare subliniază importanța clarificării statutului succesorilor în procesul penal.</p> |
| title | SUCCESIUNEA PARTICIPANȚILOR ÎN DREPTUL PROCESUAL-PENAL COMPARAT |
| topic | proces penal, victimă, persoana fizică, persoană juridică, succesiune, succesor, drepturi, obligații, rude apropiate, norme juridice, transfer, bănuit, învinuit, acuzat. |
| url | https://doi.org/10.5281/zenodo.14842790 |