Saved in:
| Main Author: | |
|---|---|
| Format: | Recurso digital |
| Language: | Romanian, Moldovan |
| Published: |
Zenodo
2026
|
| Subjects: | |
| Online Access: | https://doi.org/10.5281/zenodo.19945501 |
| Tags: |
Add Tag
No Tags, Be the first to tag this record!
|
Table of Contents:
- <p>Articolul examinează conținutul și limitele dreptului de opțiune al consumatorului în materia neconformității produselor și serviciilor, prin prisma principiului proporționalității, în dreptul Republicii Moldova. Problema centrală constă în faptul că Legea nr. 105/2003 privind protecția consumatorilor recunoaște consumatorului dreptul de a alege, în primul rând, între reparare și înlocuire, însă această alegere nu are caracter absolut, fiind limitată de imposibilitatea și disproporționalitatea măsurii solicitate. Dificultatea reală apare în practică: profesioniștii invocă frecvent disproporționalitatea costurilor pentru a refuza remediul cerut, fără a propune o măsură alternativă efectivă, iar autoritățile nu analizează întotdeauna comparativ remediile disponibile și impactul refuzului asupra consumatorului. Studiul arată că disproporționalitatea nu trebuie înțeleasă ca instrument de blocare a protecției consumatorului, ci ca mecanism de echilibrare între interesul legitim al consumatorului de a obține conformitatea și interesul vânzătorului de a nu suporta costuri nerezonabile. În acest sens, reglementarea moldovenească trebuie interpretată în corelație cu logica Directivei (UE) 2019/771 și cu jurisprudența CJUE privind caracterul gratuit și efectiv al remedierii. Concluzia principală este că disproporționalitatea limitează doar alegerea remediului concret, nu și dreptul consumatorului la remediere ca atare.</p>